Norul Ichimoku explicat: cele cinci linii, formulele și ce înseamnă un nor verde sau roșu

Un japonez pe nume Goichi Hosoda a lucrat treizeci de ani la un singur indicator, înainte să-l publice, în 1969. Semna articolele cu pseudonimul Ichimoku Sanjin, „ce vede un om de pe munte”, potrivit Wikipedia. Numele complet, Ichimoku Kinko Hyo, înseamnă „grafic de echilibru dintr-o privire”. Ideea lui Hosoda a fost să pui cinci linii pe un grafic și să afli, dintr-o singură ochire, dacă piața e într-un trend, unde stă suportul și ce spune prețul din trecut despre cel de acum. Indicatorul arată complicat la prima vedere, dar fiecare linie se calculează cu aceeași formulă simplă: o medie între un maxim și un minim.

Cele cinci linii, pe formule

Toate cinci se construiesc din prețurile maxime și minime ale unui număr fix de perioade, nu din închideri, ca la o medie mobilă obișnuită. Formulele, așa cum le dau StockCharts și Wikipedia:

• Tenkan-sen (linia de conversie): (maximul pe 9 perioade plus minimul pe 9 perioade) împărțit la 2. Este cea mai rapidă linie, aproape lipită de preț.
• Kijun-sen (linia de bază): (maximul pe 26 de perioade plus minimul pe 26 de perioade) împărțit la 2. Se mișcă mai lent și funcționează adesea ca o medie mobilă de fond.
• Senkou Span A (prima linie de frunte): (Tenkan-sen plus Kijun-sen) împărțit la 2, desenată cu 26 de perioade în față.
• Senkou Span B (a doua linie de frunte): (maximul pe 52 de perioade plus minimul pe 52 de perioade) împărțit la 2, desenată tot cu 26 de perioade în față.
• Chikou Span (linia întârziată): închiderea de azi, desenată cu 26 de perioade în urmă, ca să o compari direct cu prețul din trecut.

Norul, numit Kumo în japoneză, este zona colorată dintre Senkou Span A și Senkou Span B. Fiindcă ambele linii sunt proiectate 26 de perioade în viitor, norul pe care îl vezi acum pe grafic, deasupra prețului curent, arată deja unde va fi suportul sau rezistența peste 26 de lumânări.

De ce exact 9, 26 și 52

Numerele nu sunt alese la întâmplare. Wikipedia arată că Hosoda le-a legat de calendarul de lucru japonez din anii 1930, când săptămâna avea șase zile lucrătoare: 9 perioade reprezentau o săptămână și jumătate de lucru, 26 de perioade erau numărul mediu de zile lucrătoare dintr-o lună, iar 52 de perioade însemnau două luni de tranzacționare. Pe un grafic zilnic modern, cu cinci zile lucrătoare, aceste cifre nu mai corespund exact unei luni sau unei săptămâni, dar au rămas standardul, pentru că marea majoritate a platformelor și traderilor le folosesc nemodificate, ceea ce contează pentru un nivel urmărit de mulți ochi în același timp.

Exemplu calculat pas cu pas

Cifrele care urmează sunt inventate, ca exemplu, ca să vezi mecanica, nu ca preț real de piață. Să presupunem că pe EUR/USD, în ultimele 9 zile, maximul a fost 1,1560 și minimul 1,1440. Tenkan-sen iese la (1,1560 + 1,1440) împărțit la 2, adică 1,1500.

Pe ultimele 26 de zile, maximul urcă la 1,1620, iar minimul coboară la 1,1380. Kijun-sen iese la (1,1620 + 1,1380) împărțit la 2, adică 1,1500. Cele două linii coincid azi, ceea ce se întâmplă des când piața stă într-un interval, nu într-un trend clar.

Senkou Span A este media dintre Tenkan-sen și Kijun-sen: (1,1500 + 1,1500) împărțit la 2, tot 1,1500, dar acest punct se desenează 26 de zile în față pe grafic, nu azi. Pentru Senkou Span B ai nevoie de maximul și minimul ultimelor 52 de zile; să zicem 1,1700 și 1,1300. Media este 1,1500, desenată la fel, 26 de zile în față. În acest exemplu, cele patru linii se suprapun aproape perfect, deci norul din 26 de zile ar fi extrem de subțire, semn de piață fără direcție clară pe termen mediu. Într-un trend real, Senkou Span A și B se despart, iar norul devine gros.

Culoarea norului: verde sau roșu

Când Senkou Span A stă deasupra lui Senkou Span B, norul e verde, interpretat ca semnal de trend ascendent. Când Senkou Span A stă sub Senkou Span B, norul e roșu, semnal de trend descendent, arată StockCharts. Fiindcă norul e proiectat în față, o schimbare de culoare care se vede azi pe partea din dreapta a graficului anunță o schimbare de regim care se va confirma abia peste câteva zile, în funcție de cum evoluează efectiv prețul până acolo.

Trei citiri, nu una singură

Hosoda nu a construit indicatorul pentru o singură regulă, ci pentru mai multe citiri combinate:

• Prețul față de nor: deasupra norului înseamnă trend ascendent, sub nor înseamnă trend descendent, iar prețul în interiorul norului înseamnă piață fără direcție, unde semnalele celorlalte linii contează mai puțin.
• Crucea Tenkan-Kijun: când Tenkan-sen urcă peste Kijun-sen, semnalul e considerat de cumpărare, mai ales dacă se întâmplă deasupra norului; crucea inversă, sub norul, e citită ca semnal de vânzare. StockCharts avertizează însă că această cruce poate fi rară într-un trend puternic, pentru că liniile rămân aliniate mult timp.
• Chikou Span față de prețul din trecut: dacă linia întârziată stă deasupra prețului de acum 26 de zile, e un semn suplimentar de forță; dacă stă dedesubt, de slăbiciune. E gândită ca o a doua părere, nu ca semnal singur.

Trei semnale în aceeași direcție cântăresc mai mult decât unul singur. Dacă prețul e deasupra norului verde, Tenkan-sen tocmai a trecut peste Kijun-sen, iar Chikou Span stă deasupra prețului vechi, ai un aliniament complet, nu doar o coincidență de moment.

Norul ca suport și rezistență

Pentru că e o zonă, nu o linie, norul se comportă diferit de un suport clasic: prețul poate intra puțin în el și ieși tot în direcția inițială, mai ales dacă norul e subțire. Un nor gros, cu distanță mare între Senkou Span A și B, cere o mișcare mai puternică pentru a fi străpuns, deci funcționează ca o zonă de suport sau rezistență mai greu de spart decât una subțire. Fiindcă norul e desenat cu 26 de perioade înainte, poți vedea azi unde va fi acest baraj peste o lună de tranzacționare, ceva ce niciun alt indicator obișnuit, de la medii mobile la benzile Bollinger, nu oferă direct. Pentru volatilitate exprimată în unități de preț, nu în zonă, rămâne utilă completarea cu indicatorul ATR.

O limită de reținut

Toate cele cinci linii se calculează din maxime și minime, nu din închideri, ceea ce le face sensibile la o singură lumânare extremă: un vârf sau o adâncitură de o zi, pe volum subțire, poate muta Tenkan-sen sau Kijun-sen mai mult decât ar sugera tendința reală a pieței. Pe perioade scurte, de 5 sau 15 minute, acest zgomot apare des. Cine folosește Ichimoku pe timeframe mici face bine să confirme fiecare semnal cu volumul sau cu un al doilea indicator, nu doar cu poziția prețului față de nor.